Piața muncii din România s-a schimbat mult în ultimii ani. Tot mai multe companii, mai ales din construcții, agricultură, HoReCa sau producție, angajează muncitori asiatici. De ce? Pentru că nu mai găsesc suficienți români dispuși să lucreze în aceste domenii.
Fenomenul a început să prindă amploare în jurul anului 2018, dar s-a accelerat puternic după pandemie. Azi, în multe orașe, vezi frecvent muncitori din Nepal, Sri Lanka, India sau Bangladesh lucrând în șantiere, restaurante sau hoteluri.
Unii români sunt curioși, alții îngrijorați. Întrebarea care apare des: ce impact real au muncitorii asiatici asupra pieței muncii din România? Oferă o soluție pe termen lung sau doar „acoperă găuri”? Le iau locurile de muncă românilor sau completează lipsurile?
De ce angajează firmele românești muncitori asiatici?
România se confruntă cu o criză de forță de muncă, mai ales în sectoarele fizice sau slab plătite. Sunt tot mai puțini români dispuși să muncească în:
- construcții
- agricultură
- curățenie
- restaurante
- fabrici sau depozite
Motivele sunt mai multe:
- Migrația masivă a românilor către vestul Europei
- Salarii mici comparativ cu costul vieții
- Condiții grele de muncă
- Lipsa unei pregătiri sau calificări pentru aceste meserii
Muncitorii asiatici sunt văzuți ca:
- serioși și muncitori
- dispuși să accepte condiții mai dure
- loiali (contracte de muncă pe 1-2 ani)
- interesați de stabilitate, nu de plecat din țară imediat
Angajarea lor devine o soluție practică pentru patroni. Procesul durează 3-6 luni și implică documentație, cazare și costuri extra. Dar pe termen mediu, pentru multe firme, este mai avantajos decât fluctuația mare a muncitorilor români.
În ce domenii lucrează cei mai mulți muncitori asiatici?
Muncitorii asiatici ajung în domenii unde este deficit mare de personal. Cele mai frecvente sunt:
Construcții
- Șantierele din marile orașe au tot mai mulți muncitori din Nepal sau India.
- Sunt folosiți la finisaje, montaj, zidărie, curățenie sau manipulare materiale.
HoReCa
În restaurante sau hoteluri lucrează ca:
- ospătari
- bucătari
- personal de curățenie
Mulți vin din Sri Lanka sau Filipine și au experiență în servicii.
Agricultură
În ferme și solarii, sunt folosiți pentru:
- cules legume/fructe
- ambalare
- muncă sezonieră
Provin în general din Vietnam sau Bangladesh.
Industrie și depozite
- În fabrici de mobilă, textile sau echipamente, lucrează la bandă sau în ambalare.
- În logistică, sunt angajați ca manipulanti sau stivuitoriști.
Este important de menționat că nu iau locurile de muncă ale românilor. Ei ocupă, de fapt, locuri rămase neacoperite.
Ce efecte au muncitorii asiatici asupra salariilor și condițiilor de muncă?
Una dintre cele mai frecvente îngrijorări este legată de posibila scădere a salariilor. În realitate, lucrurile stau puțin diferit.
Nu trag salariile în jos
- Muncitorii asiatici sunt plătiți cel puțin salariul minim, conform legii.
- Angajatorii trebuie să asigure cazare, masă și transport – deci costul real este mai mare.
- În unele cazuri, salariile lor sunt mai mari decât ale muncitorilor români necalificați.
Presiune pozitivă asupra condițiilor de muncă
Pentru a-i atrage și a-i păstra, firmele investesc în:
- condiții mai bune de cazare
- stabilitate contractuală
- mediu de lucru decent
Asta creează un efect de domino: și angajații români cer condiții mai bune.
Stabilitate pentru angajatori
- Muncitorii asiatici vin cu contract pe termen mai lung.
- Nu pleacă brusc în altă țară, cum se întâmplă adesea cu românii.
Prin urmare, în loc să creeze probleme, acești muncitori aduc o stabilitate de care mulți angajatori aveau nevoie.
Cum sunt percepuți muncitorii asiatici de către români?
Percepția diferă mult în funcție de zonă, contact direct și context social.
În orașe mari:
- Sunt deja o prezență familiară.
- Mulți români îi văd ca pe niște oameni muncitori, respectuoși.
- Cei care interacționează cu ei, în general, îi apreciază.
În zone mai conservatoare:
- Apar uneori reticențe sau prejudecăți.
- Lipsa de informare duce la stereotipuri.
Dar, pe măsură ce fenomenul se extinde, românii se obișnuiesc cu prezența lor. În multe cazuri, chiar empatizează cu efortul lor de adaptare.
Ce viitor are piața muncii din România cu această forță de muncă?
În ritmul actual, este clar că muncitorii asiatici vor continua să joace un rol important în piața muncii din România. Iată câteva scenarii posibile:
Posibile tendințe viitoare
- Creșterea numărului de muncitori extracomunitari, nu doar asiatici, ci și din Africa sau America Latină.
- Crearea unor comunități stabile, cu integrare mai bună în societate.
- Creșterea competiției pentru locuri de muncă în domenii slab calificate, dar și creșterea calității muncii și a loialității.
Pentru ca această schimbare să funcționeze pe termen lung, România trebuie să investească în:
- politici de integrare culturală
- reglementări clare privind drepturile muncitorilor
- combaterea abuzurilor din partea angajatorilor
Muncitorii asiatici nu sunt o amenințare pentru piața muncii din România. Sunt o soluție la o problemă reală, lipsa forței de muncă în domenii unde românii nu mai vor să lucreze.
Aceștia contribuie la menținerea unor industrii importante în viață. Nu trag salariile în jos, ci aduc stabilitate. Nu iau locuri de muncă, ci le ocupă pe cele care altfel rămân neacoperite.
Pe termen lung, este important ca România să gestioneze bine această schimbare. Cu reguli clare și un climat de respect, prezența muncitorilor asiatici poate fi un avantaj pentru toată lumea.
Lasă un răspuns